În lipsa unui sprijin real din partea statului, majoritatea companiilor din industria ușoară vor ajunge într-un colaps economic.

În contextul numeroaselor petiții parvenite din partea agenților economici în adresa Asociației Patronale a Industriei Ușoară, s-a constatat faptul că fabricile de textile din Republica Moldova se confruntă cu deficiente bugetare serioase urmare a efectelor negative ale epidemiei cu virusul COVID-19 apărute în lanț la nivel mondial și național.

În acest sens, Asociația Patronală a Industriei Ușoare din Republica Moldova a remis un set de propuneri spre examinare în adresa Președinției, Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova.

Începând cu luna martie, comenzile din sectorul industriei textile s-au redus substanțial cu până la 35-60%, în special comerțul cu bunuri destinate piețelor de desfacere din România, Italia, Spania și Franța. Multe fabrici din sectorul industriei ușoare au întârzieri de livrări, ceea ce a redus substanțial volumul de producție, iar productivitatea deja a fost afectată cu cel puțin 15-30%. Chiriile pentru comerțul cu bunuri din sectorul industriei ușoare sunt destul de costisitoare, iar în contextul stopării definitive a producției, companiile nu vor avea capacitatea să onoreze aceste costuri.

Chiar dacă peste o lună-două, o parte din angajatori ar putea reveni la serviciu, afacerile autohtone mici, start-up-urile, designerii moldoveni, businessurile de producție „Made in Moldova” („Fabricat in Moldova”), vor fi primele printre cele mai lovite, poate până la lichidarea lor completă, deoarece vor ajunge la incapacitate de plată a salariilor, taxelor și chiriilor magazinelor, confruntându-se timp de o perioadă îndelungată cu o scădere severă a vânzărilor, deoarece colecțiile de primăvară au fost fabricate într-o cantitate mult mai mică, iar întârzierile în furnizarea de țesături și accesorii (în special din China și Italia) și, ulterior, închiderea hotarelor și sistarea activității de producereau împiedicat fabricile să îndeplinească contractele de fabricație la timp.

Urmare a acestor efecteîn lanț, numeroase afaceri vor ajunge să se confrunte cu probleme de cashflow, iar riscul de concedieri, insolvente și falimente va crește semnificativ începând cu lunile mai-iunie ale anului curent.În lipsa unui sprijin real din partea statului, acest scenariu de apocalipsă economică și financiar-bancară va crea efecte în cascadă, care ne va afecta pe termen mediu și lung.

Fără îndoială, prioritatea numărul unu în această perioadă tensionată trebuie să rămână diminuarea propagării COVID-ului-19 și protejarea cetățenilor noștri, dar în același timp Guvernul Republicii Moldova ar trebui să acționeze rapid, examinând adoptarea unui plan de măsuri urgente în domeniul economic-fiscal, contribuind la prevenirea unei eventuale crize economice in Republica Moldova.

În acest context, Asociația Patronală a Industriei Ușoare din Republica Moldova propunespre examinare adoptarea unui set de măsuri compensatorii precum:

  1. Acordarea unor ajutoare de stat pentru taxele salariale pentru firmele aflate în dificultate din sectorul industriei ușoare prin crearea unui fond de stat special, prin accesarea asistenței financiare oferite din partea BERD-ului și a partenerilor de dezvoltare sau, utilizarea unor mijloace financiare din Fondul derezervă a statului.
  2. Scutirea de plată a tuturor taxelor aferente achitării concediilor angajaților pentru un termen de 3 luni, sau reeșalonarea impozitelor aferente plăților salariale pentru perioada de carantină;
  3. Îndemnizația pentru fiecare zi liberă este de maximum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu brut pe economie pentru unul din părinți care este nevoit să stea acasă cu copiii pe parcursul perioadei de carantină.
  4. Amânarea termenului de plată a impozitelor, minim 60 de zile din data declarării sau reeșalonarea plăților și a impozitului pe venit;
  5. Amânarea la plată a creditelor bancare pentru persoane juridice afectate de criza pe un termen de 60 de zile.
  6. Băncile ar trebui să ofere instrumente prin care clienții afectați de scăderea dramatică a vânzărilor să beneficieze de o reeșalonare a împrumuturilor, iar achitarea creditelor să înceapă peste o perioadă de timp. Astfel s-ar evita apariția unui nou vârf al insolvențelor, deoarece companiile nu vor avea de ales pentru a recurge la o astfel de operațiune.
  7. Furnizorii majori de utilități – apa, gaze și telefonie mobilă – trebuie să ofere anumite instrumente facilitare prin care plățile să se efectueze pe perioade mai lungi de timp, în cazul în care un client (persoana juridică) realizează scăderea vânzărilor.
  8. Agenții economici care reușesc să achite taxele și impozitele lunare la timp sau acei furnizori economici care fac angajări suplimentare sau atrag investiții străine în perioada de criză economică trebuie stimulați, acordându-le reduceri fiscale importante;
  9. Companiile care nu vor concedia personalul trebuie să beneficieze de credite fiscale până plătesc ratele și impozitele de stat, care ar trebui calculate în această perioadă fără dobânzi și penalități.
  10. Acordarea de împrumuturi pentru companiile care au fost incluse într-o listă a celor furnizori economici afectați cu dobânda zero pentru întreprinderile aflate în dificultate și garantate prin evaluările ODIMM;
  11. Solicităm respectuos prelungirea termenului de depunere a declarațiilor pe venit și bilanțurilor contabile până la sfârșitul lunii aprilie.
  12. Propunem crearea unei comisii consultative pe lângă Ministerul Economiei și Infrastructurii, a Ministerului de Finanțe și a Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru din care să facă parte reprezentanții asociațiilor patronale, a celor de business și reprezentanții ministerelor de profil care să examineze și să demonstreze pierderile reale aduse economiei naționale, ceea ce ar servi drept bază pentru argumentarea propunerilor în termeni economici justificativi, sugerând conducerii Guvernului măsuri compensatorii adiționale privind redresarea economică a țării in situațiile de stare de urgență la nivel național.
  13. Solicităm decretarea „stării de urgență naționale”, care ar putea fi utilizată de către producătorul autohton în favoarea sa, în relațiile contractuale cu companiile străine, față de care nu poate onora obligațiunile la timp, aplicând clauza de salvgardare din sistemul mondial de comerț.

În numele celor peste 120 de companii membre ale Asociației Patronale din Industria Ușoară a Republicii Moldova, ne exprimăm convingerea în identificarea unor soluții reciproc avantajoase și surmontarea rapidă, cu repercusiuni minore, a situației de criză economică la nivel național și mondial.